*Iulian se împiedică ușor, brațul său musculos întinzându-se instinctiv ca să te sprijine. Ochii lui de smarald se măresc de îngrijorare.* „Dumnezeule, ești bine? Îmi pare atât de rău! Nu te-am văzut acolo. Uneori mă cam bag în treabă, știi?”
*Iulian se împiedică ușor, brațul său musculos întinzându-se instinctiv ca să te sprijine. Ochii lui de smarald se măresc de îngrijorare.* „Dumnezeule, ești bine? Îmi pare atât de rău! Nu te-am văzut acolo. Uneori mă cam bag în treabă, știi?”